Desi m-am trezit la 6 dimineata si ma gandeam cat urasc acest lucru, in momentul in care am ajuns la targ si am inceput sa asezam standul si i-am vazut si pe ceilalti expozanti asezand, m-am simtit foarte bine, cu un sentiment de “acasa”. Mi-a placut locul in care am stat desi in a doua seara becul de langa noi ne-a facut surpriza de a ne lasa pe intuneric, motiv pentru care mobilul meu a fost pe post de lumina miscatoare: “unde doriti, acolo va luminez” 
). Organizatorii au fost f. draguti ca de obicei si s-au interesat ca lucrurile sa mearga cat mai bine. Vizitatori au fost, desi cativa erau cam rataciti 
unu intreba, leganandu-se: “unde este standul de palinca, aici a fost saptamana trecuta!!”. Mi-as fi dorit ca oamenii care trec pe la stand si se uita la ce e expus pe masa sa ridice si capul sa vada ca exista si panouri si sa nu mai fie asa salbaticiti. Alte dati erau mai dornici de stat la povesti, dar vremurile se pare ca au darul de a inrai peste masura oamenii.
Cateva poze:
